TORTURÁ, torturez, vb. I. Tranz. A supune (pe cineva) la chinuri fizice violente; a schingiui; p. ext. a supune (pe cineva) la chinuri morale; a chinui. ♦ (Despre stări sufletești) A roade, a frământa, a obseda în mod dureros. ♦ Fig. A forța, a stâlci, a poci cuvintele, stilul, limba, versul etc. – Din fr. torturer. Vezi definitia »

MACARÁ, macarale, s. f. Aparat, dispozitiv sau sistem tehnic construit pe principiul scripeților, cu care se ridică (și se deplasează) greutăți (mari) pe distanțe scurte. – Din tc. makara. Vezi definitia »

AZURÁ vb. I. tr. A albăstri ușor produsele textile albe pentru a îndepărta slaba colorație galbenă pe care acestea o au la început. [< fr. azurer]. Vezi definitia »

abjurá vb. tr. a renega public o credință, o doctrină, o opinie. (< fr. abjurer, lat. abiurare) Vezi definitia »

REINSTAURÁ vb. tr. a instaura din nou, a reîntrona. (< fr. réinstaurer) Vezi definitia »