Definita cuvantului protuberanță
PROTUBERÁNȚĂ, protuberanțe, s. f. 1. Parte a unui obiect, a unui organ etc. ieșită în relief; proeminență, ieșitură. 2. Nor de gaz incandescent care apare pe fondul coroanei solare în forma unor limbi de foc. – Din fr. protubérance.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu protuberanță
PARONOMÁZĂ s. f. figură de stil, constând în alăturarea de cuvinte asemănătoare ca formă, dar cu înțeles deosebit; paronomasie. (< fr. paronomase, lat., gr. paronomasia) Vezi definitia »
PELÚZĂ s. f. 1. teren (într-un parc) cu iarbă deasă și scurtă. 2. parte gazonată a unui teren de curse, înconjurat de pistă. 3. fiecare dintre cele două părți ale unui stadion, în spatele porților terenului de joc, destinate spectatorilor. (< fr. pelouse) Vezi definitia »
ACTIVÍNĂ s.f. Pulbere albă, cu miros slab de clor și cu gust amar neplăcut, folosită la albirea țesăturilor din celuloză, ca aglutinant în imprimerie și ca dezinfectant. [< fr. activine]. Vezi definitia »
FITOELECTROGENÉZĂ s. f. producere a electricității în plante. (< fr. phytoélectrogenèse) Vezi definitia »
ANEMOLÍTĂ s. f. formație (stalactită, stalagmită etc.) deviată prin împingerea laterală a apei, care se evaporă datorită curenților de aer din galeriile subterane. (< fr. anémolithe) Vezi definitia »