Definita cuvantului protuberanță
PROTUBERÁNȚĂ, protuberanțe, s. f. 1. Parte a unui obiect, a unui organ etc. ieșită în relief; proeminență, ieșitură. 2. Nor de gaz incandescent care apare pe fondul coroanei solare în forma unor limbi de foc. – Din fr. protubérance.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu protuberanță
MINIMOTORÉTĂ s. f. motoretă de mic litraj. (< mini1- + motoretă) Vezi definitia »
dat pe brazdă expr. (deț. – d. gardieni) care trece cu vederea unele abateri sau nereguli. Vezi definitia »
hávră (hávre), s. f. – Sinagogă. – Mr. havră. Tc. havra (Roesler 606; Șeineanu, II, 213; Lokotsch 857), cf. bg. havra, sb. avra, alb. avrë. De asemenea ar putea proveni direct din ebr. havra „comunitate”. Vezi definitia »
PÓSTĂ s. f. v. poștă1. Vezi definitia »
CONSONÁNȚĂ s.f. 1. (Muz.) Unire, îmbinare armonioasă de sunete. ♦ Uniformitate sau similitudine a sunetului final din două sau mai multe cuvinte. 2. (Fig.) Acord, înțelegere, potrivire de opinii. [Cf. fr. consonance, lat. consonantia, it. consonanza]. Vezi definitia »