APSITIRÍE s. f. afonie extremă, caracterizată prin imposibilitatea de a emite mai mult de un murmur. (< fr. apsithyrie) Vezi definitia »

INVÉRSIE s. f. 1. schimbare de semn a unui parametru fizic în funcție de altul; inversare. 2. transformare a unei substanțe optic-active într-alta asemănătoare ca structură, dar care prezintă un efect de rotație opus. 3. (biol.) anomalie, rearanjare inversă a genelor într-un segment de cromozom. 4. transformarea zaharazei în glucoză prin hidroliză. (< fr. inversion) Vezi definitia »

NOOLOGÍE s. f. 1. studiul științelor spiritului. 2. teorie idealistă potrivit căreia omul este influențat de o forță superioară, așa-numita lume a spiritului. (< fr. noologie) Vezi definitia »

FILOBIOLOGÍE s. f. studiul biologic al frunzei. (< fr. phyllobiologie) Vezi definitia »

STRATIGRAFÍE s.f. 1. Parte a geologiei care studiază determinarea vârstei și a succesiunii rocilor sedimentare; geologie istorică. 2. (Med.) Metodă radiografică de redare a imaginii plămânului la diferite adâncimi. V. tomografie. [Gen. -iei. / < fr. stratigraphie, cf. lat. stratum – strat, graphein – a scrie]. Vezi definitia »