CONJÚNCȚIE, conjuncții, s. f. 1. Parte de vorbire neflexibilă care leagă două propoziții într-o frază sau două cuvinte cu același rol sintactic într-o propoziție. 2. Poziție a doi aștri care, la un moment dat, au aceeași longitudine cerească. [Var.: conjuncțiúne s. f.] – Din fr. conjunction, lat. conjunctio, -onis. Vezi definitia »

AUTOSTÁȚIE s.f. 1. Stație de autobuze. 2. Stație de întreținere a vehiculelor automobile. [Et. incertă]. Vezi definitia »

HIPANTROPÍE s.f. (Med.) Monomanie în care bolnavul se crede transformat în cal. [Gen. -iei. / < fr. hippanthropie]. Vezi definitia »

ASTROBIOLOGÍE s.f. Știință care studiază viața de pe alte planete; cosmobiologie. [Pron. -bi-o-, gen. -iei. / cf. fr. astrobiologie]. Vezi definitia »

OMFALOTOMÍE s. f. secționare chirurgicală a cordonului ombilical. (< fr. omphalotomie) Vezi definitia »