Definita cuvantului coerciție
COERCÍȚIE s.f. Constrângere (mai ales în vederea supunerii față de legi). [Gen. -iei, var. coercițiune s.f. / cf. fr. coercition, lat. coercitio < coercere – a constrânge].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu coerciție
DENDROLOGÍE s. f. Disciplină care se ocupă cu studierea arborilor. – Din fr. dendrologie. Vezi definitia »
-HELÍE elem. heli(o)-. Vezi definitia »
MUȚÍE, muții, s. f. (Rar) Muțenie. – Mut + suf. -ie. Vezi definitia »
CONCITÁȚIE s. f. 1. excitație. 2. răscoală, tulburare, neliniște. (<lat. concitatio) Vezi definitia »
jitniceroáie s.f. (înv.) soția jitnicerului v. Vezi definitia »