Definita cuvantului cognațiune
COGNAȚIÚNE s.f. Înrudire naturală în vechiul drept roman. [< lat. cognatio].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu cognațiune
MICROSTAGIÚNE s. f. stagiune de scurtă durată. (< it. microstagione) Vezi definitia »
prostăciúne, prostăciúni, s.f. (reg.) care provine dintr-o pătură socială inferioară, de origine umilă, de jos, din popor. Vezi definitia »
MALEDICȚIÚNE s. f. v. maledicție. Vezi definitia »
a umbla cu iordane expr. 1. a spune vorbe goale. 2. a se ține de lucruri neserioase. 3. a minți; a fabula. Vezi definitia »
preaînțelepciúne, s.f. (înv.) înțelepciune foarte mare, deosebită (a divinității). Vezi definitia »