ELECTROFIZIOTERAPÍE s. f. Tratament medical prin procedee fizice acționate electric. [Pr.: -zi-o-] – Din fr. électrophysiothérapie. Vezi definitia »

DISCÍZIE s. f. secționare. ◊ (med.) incizie a capsulei cristalinului în operația de cataractă. (< fr. discission, lat. discissio) Vezi definitia »

HIPOCOLÍE s. f. reducere a secreției biliare. (< fr. hypocholie) Vezi definitia »

CELERIMETRÍE s. f. taheometrie. (< fr. célérimétri) Vezi definitia »

LÉCȚIE s. f. 1. formă de bază a organizării muncii didactice, prin care se transmit elevilor anumite cunoștințe într-o unitate de timp; oră de școală consacrată unei anumite discipline. ♦ a da (sau a lua) ~ ții = a (se) medita (2) în particular. ◊ temă, ceea ce elevul are de învățat la o materie într-o zi. 2. (fig.) învățătură morală, experiență (culeasă în urma unei întâmplări etc.). 3. dojană, mustrare. (< germ. Lektion, lat. lectio) Vezi definitia »