OCÚLT, -Ă, oculți, -te adj. 1. Care aparține ocultismului, privitor la ocultism, de ocultism; ocultist (2), ocultistic (1). ♦ Științe oculte = doctrine și practici secrete care au ca obiect fenomene tainice, inaccesibile cunoașterii obișnuite. 2. Ascuns², tainic, misterios. ♦ (Adverbial) Pe ascuns¹, în taină. – Din fr. occulte. Vezi definitia »

COBÁLT s. n. Element chimic metalic foarte dur, alb-argintiu, întrebuințat la fabricarea unor oțeluri speciale, în radioterapie etc., iar sărurile sale la colorarea în albastru a obiectelor de sticlă, de porțelan etc. ♦ Vas, obiect de sticlă, de porțelan etc. colorat cu săruri de cobalt. [Acc. și: cóbalt] – Din fr. cobalt, germ. Kobalt. Vezi definitia »

ẮSTĂLALT, ÁSTĂLALTĂ, ăștialalți, astelalte, pron. dem., adj. dem. (Pop. și fam.) Acesta (din doi) care este în apropierea noastră, cel mai aproape de noi. A venit ăstălalt. Partea astălaltă. [Gen.-dat. sg.: ăstuilalt, ăsteilalte și asteilalte; gen.-dat. pl.: ăstorlalți, ăstorlalte]. – Ăst + alalt (= ălalalt). Vezi definitia »

ẮLĂLALT, ÁIALALTĂ, ăialalți, alelalte, pron. dem. (În vorbirea puțin îngrijită) Celălalt. [Gen.-dat. sg.: ăluilalt, ăleilalte, gen.-dat. pl.: ălorlalți, ălorlalte. – Var.: ălalalt pron. dem. m., ăllalt, áilaltă pron. dem.] – Din ăl + alaltă (= ailaltă). Vezi definitia »

ȘPALT² s. n. piele subțire de calitate inferioară, obținută prin secționarea în grosime a pieilor în cursul tăbăcirii. (< germ. Spalt) Vezi definitia »