Definita cuvantului combinator
COMBINATÓR, -OÁRE adj. Combinatoriu. // s.n. Mecanism care combină circuitele unui motor, ale unui aparat etc. [Pl. -oare. / cf. fr. combinateur].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu combinator
AUXOSPÓR s. m. (bot.) spor de creștere, la diatomee. (< fr. auxospore) Vezi definitia »
COLPORTÓR, colportori, s. m. 1. Cel care răspândește știri, zvonuri etc. (false). 2. (Înv.) Negustor ambulant. – Din fr. colporteur. Vezi definitia »
cocór1, cocóri, s.m. (reg. la pl.) 1. fire de păr creț sau pene din coada rățoiului; părul femeilor aranjat cu penele rățoiului. 2. fire de grâu necosite. 3. specie de dantelă; horbotă, cipcă, cârligei. 4. momâie, ciuhă, mișană care desparte lanurile de grâu. Vezi definitia »
ANCORATÓR s.n. Dispozitiv folosit la navele cu vele pentru coborârea ancorei. [Cf. it. ancoratore]. Vezi definitia »
SUBFURNIZÓR s. m. furnizor secund. (< sub- + furnizor) Vezi definitia »