CONTESTÁȚIE s. f. plângere, obiecție scrisă împotriva unei măsuri, a unei hotărâri judecătorești. ◊ memoriu adresat unui organ ierarhic superior prin care se cere revizuirea sau anularea unui act ilegal comis de organul ierarhic inferior. (< fr. contestation, lat. contestatio) Vezi definitia »

MANOMETRÍE s. f. tehnica măsurării presiunii fluidelor dintr-un spațiu închis. (< fr. manométrie) Vezi definitia »

EXENTERÁȚIE s.f. (Med.) Ieșirea intestinelor din cavitatea peritoneală. V. eventrație, eviscerație. ♦ Ablațiune a intestinelor în abator. [Pron. eg-zen-. / < fr. exentération, cf. lat. ex – în afară, gr. enteron – intestin]. Vezi definitia »

spurcoáie, spurcoáie, s.f. (reg.) diavoliță. Vezi definitia »

ANTICORUPȚIE adj. inv. împotriva corupției. (< anti- + corupție) Vezi definitia »