Definita cuvantului comorație
COMORÁȚIE s.f. Insistență asupra unui punct sau a unei chestiuni deja dezvoltate. ♦ Figură de retorică realizată prin folosirea excesivă a conjuncțiilor coordonatoare „și”, „sau” în propoziție; epimonă. [Gen. -iei, var. comorațiune s.f. / < lat. commoratio, fr. commoration].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu comorație
DEFENESTRÁȚIE s. f. defenestrare. (< fr. défenestration) Vezi definitia »
SÓSIE s. f. persoană care seamănă perfect cu alta. (< fr. sosie) Vezi definitia »
CEFALOSCOPÍE s. f. examinare a capului. (< fr. céphaloscopie) Vezi definitia »
PLANCTOLOGÍE s. f. ramură a biologiei care studiază planctonul; planctonologie. (< fr. planctologie) Vezi definitia »
BATIGRAFÍE s.f. Măsurarea adâncimilor mării. [< fr. bathygraphie]. Vezi definitia »