sluticiúne, sluticiúni, s.f. (înv.) hidoșenie, poceală, schilodenie, uriciune, urâțenie, schilodeală. Vezi definitia »

VOLIȚIÚNE s.f. (Psih.) Act de voință. [Cf. fr. volition]. Vezi definitia »

CASAȚIÚNE¹ s. f. compoziție pentru orchestră sau formație de cameră asemănătoare serenadei, care se deschide cu un marș, în aer liber. (< germ. Kassation, it. cassazione) Vezi definitia »

RETROFLEXIÚNE s. f. (med.) îndoire spre înapoi a unui organ. (< fr. rétroflexion) Vezi definitia »

ELIZIÚNE s. f. suprimare a vocalei finale a unui cuvânt când cuvântul următor începe tot cu o vocală. (< fr. élision, lat. elisio) Vezi definitia »