BOSSÍSM s.n. Organizare electorală puternic dezvoltată în Statele Unite ale Americii, potrivit căreia alegătorii se grupează în jurul șefilor (boss) de care sunt forțați să asculte orbește. [< fr. bossisme]. Vezi definitia »

SUBIECTIVÍSM s. n. 1. concepție filozofică idealistă care neagă existența lumii obiective, reducând realitatea la conștiință, la subiect (II, 1). ◊ (în teoria și practica socială) tendință de a ignora sau subaprecia rolul factorilor obiectivi ai dezvoltării, de a sustrage activitatea subiectului de sub determinismul lor. 2. atitudine personală, părtinitoare față de cineva sau ceva. (< fr. subjectivisme) Vezi definitia »

PASTORALÍSM s. n. Tendință în literatură și în artă caracterizată prin cultivarea genului pastoral. – Din fr. pastoralisme, engl. pastoralism. Vezi definitia »

CONTRACTUALÍSM s.n. Doctrină socială, politică și juridică, apărută în sec. XVII, fundată pe principiul contractului social; teoria contractualistă. [Pron. -tu-a-. / cf. it. contrattualismo]. Vezi definitia »

TRUÍSM s. n. adevăr banal, evident, loc comun. (< fr. truisme) Vezi definitia »