Definita cuvantului concatenație
CONCATENÁȚIE s.f. (Lit.) Figură de stil constând în înlăturarea membrelor unei perioade prin unele cuvinte împrumutate de la un membru precedent; înlănțuire de anadiploze succesive; conexiune; epiplocă. [< fr. concaténation, lat. concatenatio].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu concatenație
DIALECTOLOGÍE s. f. ramură a lingvisticii care studiază dialectele și graiurile unei limbi. (< fr. dialectologie) Vezi definitia »
BIROCRAȚÍE s.f. 1. (Rar) Birocratism. 2. Birocrație muncitorească = pătură coruptă prin salarii mari și alte avantaje; aristocrație muncitorească. [Gen. -iei, var. biurocrație s.f. / < fr. bureaucratie, cf. fr. bureau – birou, gr. kratos – putere]. Vezi definitia »
CHEMIGRAFÍE s.f. Tehnica gravării chimice a clișeelor tipografice; chemitipie. [Gen. -iei. / < fr. chemigraphie]. Vezi definitia »
CHERATOPLASTÍE, cheratoplastii, s. f. Operație care constă în înlocuirea unui fragment din corneea bolnavă cu un fragment de cornee normală. – Din fr. kératoplastie. Vezi definitia »
AVÚLSIE s.f. v. avulsiune. Vezi definitia »