Definita cuvantului confruntare
CONFRUNTÁRE s.f. Acțiunea de a confrunta și rezultatul ei; comparare; confruntație. ♦ (Spec.; jur.) Punere față în față a mai multor persoane pentru a verifica concordanța spuselor lor. [< confrunta].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu confruntare
pichíre (píchiri), s. f. – Bibilică (Numida meleagris). – Var. piche, pichere, picură. Origine îndoielnică, dar sigur legată de ngr. ποιϰίλος „pestriț”, cf. numele sp. Originea imitativă (Scriban) pare mai puțin probabilă. Vezi definitia »
RECEPȚIONÁRE s.f. 1. Acțiunea de a recepționa și rezultatul ei; primire, luare în primire. 2. Receptare, captare a undelor sonore, luminoase etc. [< recepționa]. Vezi definitia »
RECULTIVÁRE s. f. complex de lucrări de îmbunătățiri funciare, de fertilizare a unui sol pentru a fi redat cultivării. (după fr. récultivation) Vezi definitia »
ARTIFICIALIZÁRE s.f. (Rar) Acțiunea de a (se) artificializa. [< artificializa]. Vezi definitia »
a se prinde de mișcare expr. a descoperi rostul ascuns al unei acțiuni. Vezi definitia »