CONDROLOGÍE s. f. parte a anatomiei care tratează despre cartilaje. (< fr. chondrologie) Vezi definitia »

EXCAVÁȚIE s.f. 1. Cavitate la suprafața sau în adâncul pământului formată natural sau făcută în vederea unor obiective tehnice. ♦ Săpătură. 2. (Med.) Adâncitură anormală a unui organ. [Pron. ecs-ca-va-ți-e, gen. -iei. / cf. fr. excavation, rus. ekskavațiia]. Vezi definitia »

REPUTÁȚIE, reputații, s. f. Părere publică, favorabilă sau defavorabilă, despre cineva sau ceva; felul în care cineva este cunoscut sau apreciat. ♦ Renume, faimă. [Var.: (înv.) reputațiúne s. f.] – Din fr. réputation, lat. reputatio, -onis. Vezi definitia »

CĂRĂRÚIE, cărărui, s. f. Diminutiv al lui cărare (1); cărărușă, cărăruică. – Cărare + suf. -uie. Vezi definitia »

AMENOMANÍE s.f. Delir cu dispoziție veselă. [< fr. aménomanie, cf. lat. amoenus – plăcut, gr. mania – nebunie]. Vezi definitia »