ERUCTAȚIÚNE s.f. v. eructație. Vezi definitia »

INTERDICȚIÚNE s. f. v. interdicție. Vezi definitia »

INFLEXIÚNE s.f. 1. Schimbare a înălțimii unui sunet; schimbare a tonului, a accentului vocii; modulare. 2. Îndoire, curbare. ◊ Inflexiune osoasă = încurbare osoasă. ♦ (Mat.) Schimbare de sens a concavității unei curbe plane. [Pron. -xi-u-, var. inflexie s.f. / < fr. inflexion]. Vezi definitia »

RETROACȚIÚNE s.f. 1. Situație a ceea ce este retroactiv, efect retroactiv. 2. (La calculatoarele electronice) Feed-back. [Pron. -ți-u-. / < fr. rétroaction]. Vezi definitia »

CONTRIȚIÚNE s.f. (Rar) Durere profundă simțită în urma ofensării divinității; pocăință, căință. [Cf. fr. contrition, cf. lat. contritus – cuprins de remușcări]. Vezi definitia »