Definita cuvantului conjuncție
CONJÚNCȚIE s.f. 1. Parte de vorbire neflexibilă care leagă două propoziții sau două cuvinte cu aceeași funcție sintactică. ♦ (Log.) Conectiv caracterizat prin aceea că expresia alcătuită cu ajutorul său este adevărată numai dacă toate propozițiile componente sunt adevărate și este falsă când cel puțin una dintre componente este falsă. ♦ Figură de stil care enunță o observație rezultată din asocierea unor aspecte de viață contradictorii; sinichioză. 2. (Astr.) Poziție în care se găsesc doi aștri care au aceeași longitudine cerească la un moment dat. [Gen. -iei, var. conjuncțiune s.f. / < lat. coniunctio, cf. fr. conjonction].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu conjuncție
mortasipíe s.f. (înv.) 1. zeciuială la cântărirea oficială a mărfurilor. 2. taxă la vânzarea vitelor și a mărfurilor. Vezi definitia »
GEOMANȚÍE s.f. Pretinsă artă de a prezice viitorul cu ajutorul unor puncte trasate pe pământ sau prin analiza unor grămăjoare de pământ aruncate. [Gen. -iei. / < lat. geomantia, cf. fr. géomancie]. Vezi definitia »
PARTURÍȚIE s. f. (med.) naștere. (< fr. parturition, lat. parturitio) Vezi definitia »
FELÁTIE, felatii, s.f. 1 Practică sexuală care constă în stimularea penisului cu gura sau buzele. Vezi definitia »
MICROCINEMATOGRAFÍE s. f. folosirea tehnicii cinematografice în domeniul microscopiei; microfilmare. (< fr. microcinématographie) Vezi definitia »