Definita cuvantului consecvență
CONSECVÉNȚĂ s.f. 1. (În logica scolastică) Implicația și decurgerea formulelor logice una din alta. 2. Caracteristică a gândirii corecte care respectă legile și regulile de formare și transformare într-un sistem deductiv. ♦ Fel de a acționa logic și pe aceeași linie de conduită; linie de conduită fermă, neschimbătoare. ◊ Cu consecvență = în mod consecvent. [Var. consecuență s.f. / cf. lat. consequentia, it. consequenza, fr. conséquence].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu consecvență
PROTÁZĂ, protaze, s. f. 1. Partea întâi a unei perioade condiționale, care cuprinde grupa propozițiilor secundare și care îndreaptă atenția cititorului asupra consecințelor care se enunță în apodoză. 2. Partea de la început a unei drame antice, care cuprindea expunerea subiectului. – Din fr. protase. Cf. lat. protasis. Vezi definitia »
SUPERAERONÁVĂ s. f. aeronavă de mare capacitate. (< super1- + aeronavă) Vezi definitia »
hấcă s.f. (reg.) 1. necaz, neplăcere, supărare, scârbă. 2. sfadă, ceartă. 3. pricină, motiv. 4. proces. Vezi definitia »
TETRÓZĂ s.f. (Chim.) Monozaharidă cu patru atomi de carbon în moleculă. [< fr. tétrose]. Vezi definitia »
BĂRBẤNȚĂ, bărbânțe, s. f. (Reg.) Vas de lemn făcut din doage, în care se păstrează lapte și brânzeturi, mai rar băuturi alcoolice. ◊ Expr. Când e brânză, nu-i bărbânță = când ai una, îți lipsește alta. [Var.: berbínță s. f.] – Magh. berbence. Vezi definitia »