Definita cuvantului contoar
CONTOÁR s.n. 1. Birou de comerț, mai ales birou al unui bancher. ♦ Agenție comercială într-un stat străin (mai ales într-o țară comercială). 2. Masă, mobilă, loc unde se fac plățile în casele mari de comerț sau de bancă. [Var. (1) contuar, comptuar s.n. / < fr. comptoir].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu contoar
NONAGENÁR, -Ă adj., s.m. și f. (Om) în vârstă de nouăzeci de ani. [Cf. fr. nonagénaire, lat. nonagenarius]. Vezi definitia »
TITULÁR, -Ă, titulari, -e, adj., s. m. și f. 1. (Persoană) care ocupă un post, îndeplinește o funcție etc. cu caracter de permanență, pe baza unei numiri făcute după formele legale. ♦ (Persoană) care se bucură de un drept juridic. 2. (Persoană) care apare ca erou principal, care dă titlul unei opere artistice, care interpretează rolul principal. – Din fr. titulaire. Vezi definitia »
CONSUETUDINÁR, -Ă, consuetudinari, -e, adj. (Livr.) Nescris, dar consacrat prin uz, prin datină; cutumiar. [Pr.: -su-e-] – Din consuetudine. Vezi definitia »
vagonetár s. m., pl. vagonetári Vezi definitia »
ciolár, ciolári, s.m. (reg.) înșelător, trișor. Vezi definitia »