Definita cuvantului contoar
CONTOÁR s.n. 1. Birou de comerț, mai ales birou al unui bancher. ♦ Agenție comercială într-un stat străin (mai ales într-o țară comercială). 2. Masă, mobilă, loc unde se fac plățile în casele mari de comerț sau de bancă. [Var. (1) contuar, comptuar s.n. / < fr. comptoir].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu contoar
EXTRAJUDICIÁR, -Ă adj. fără intervenția justiției sau a judecătorului. (< fr. extrajudiciaire) Vezi definitia »
OSTIÁR s. m. (la romani) portar. (< lat. ostiarius) Vezi definitia »
CAMILAR, Eusebiu (1910-1965, n. Udești, jud. Suceava), scriitor român. M. coresp. al Acad. (1955). Proză de viziune stranie, fantastică despre sat („Avizuha”) și război („Cordun”, „Prăpădul Solobodei”, „Negura”); evocări istorice. Traduceri. Vezi definitia »
NEALIMENTÁR adj. v. COST. Sumă de bani cheltuită pentru producerea sau cumpărarea unui bun, efectuarea unei lucrări, prestarea unui serviciu etc. ◊ Costul vieții = totalitatea cheltuielilor pentru bunuri alimentare și nealimentare, precum și a serviciilor utilizate, pe o familie, într-o perioadă determinată. [DEX '98] Vezi definitia »
STATUTÁR, -Ă, statutari, -e, adj. Conform unui statut, bazat pe un statut; prevăzut, înscris într-un statut. – Din fr. statutaire. Vezi definitia »