ZAPÍSCĂ s.f., g.-d. art. zapíștei; pl. zapíște Vezi definitia »

AMÍNĂ, amine, s. f. Compus organic derivat al amoniacului. – Fr. amine. Vezi definitia »

OGLINDÚȚĂ, oglinduțe, s. f. Oglinjoară. – Oglindă + suf. -uță. Vezi definitia »

TONSÚRĂ s. f. ceremonie a tunderii părului din creștetul capului la consacrarea unui călugăr catolic; locul, de formă rotundă, rămas fără păr în urma acestei ceremonii. (< fr. tonsure, lat. tonsura) Vezi definitia »

CARÉNĂ s. f. 1. parte din coca unei nave, sub apă. ◊ volumul de apă dislocat de un plutitor, de o navă. 2. porțiune din corola leguminoaselor, în formă de luntre, prin unirea celor două petale inferioare. 3. ieșitură a unui organ, a unui os. 4. prelungire a sternului la păsări. 5. proeminență alungită în roca unei galerii sau peșteri calcaroase. (< fr. carène, it. carena) Vezi definitia »