tóhu-bóhu s.n. (înv.) haos. Vezi definitia »

HU¹ interj. Onomatopee care imită sunetul produs de anumite păsări, precum ciuhurezul sau cucuveaua. (onomat.; cf. fr. huer (= a țipa pentru a stârni vânatul și a-l goni spre vânători) și chat-huant (= ciuhurez, ciuf pitic)) Vezi definitia »

CHANGSHU, oraș în E Chinei (Jiangsu), la NV de Shanghai, port în delta fl. Yangtze; 998 mii loc. (1986, cu suburbiile). Centru agricol (orez, bumbac, soia, ceai, arahide). Pescuit. Vezi definitia »

UHÚ interj. (Adesea repetat) cuvânt care imită strigătul bufniței. [Acc. și úhu] – Onomatopee. Vezi definitia »

hu interj. – Exprimă ideea de zgomot, de frig sau de nemulțumire. Creație expresivă. – Der. hui, vb. (a răsuna, a vui, a rage; a bombăni, a bodogăni; despre porci, a grohăi), coincide cu vui; huială, s. f. (zgomot, grohăit); huet, s. n. (zgomot, vuiet); huiduca, vb. (a face zgomot), încrucișat cu hurduca. Vezi definitia »