ESCÁRPĂ s.f. Taluzul dinspre unitățile proprii al șanțului obstacol dintr-o fortificație. [< fr. escarpe, cf. it. scarpa – taluz]. Vezi definitia »

MINIMÁXIMĂ s.f. (Mat.) Minim între valorile maxime ale unei funcții. [Var. minimomaximă s.f. / cf. it. minimassimo]. Vezi definitia »

SUBERÓZĂ s.f. (Med.) Pneumoconioză provocată de plută. [< fr. subérose]. Vezi definitia »

CHERAȚÍȚĂ, cherațițe, s. f. (Grecism înv.) Femeie cochetă (și afectată). – Din ngr. keratsítsa. Vezi definitia »

BÚHĂ, buhe, s. f. 1. (Ornit.) Bufniță. 2. (Entom.; în compusele) Buha-semănăturilor = fluture mic de noapte, de culoare cenușie, care dăunează semănăturilor (Agrotis segetum); buha-verzei = fluture nocturn de culoare cenușie, ale cărui larve distrug varza, conopida, sfecla etc. (Mamestra brassicae). – Formație onomatopeică. Vezi definitia »