SCÓLIE, scolii, s. f. 1. (În Grecia antică) Cântec recitat cu acompaniament muzical. 2. (Livr.) Notă filologică, istorică, critică sau comentariu pentru înțelegerea textului unui autor din antichitate. ♦ Remarcă privitoare la o teoremă. – Din fr. scolie. Vezi definitia »

IMPROVIZÁȚIE s.f. Improvizare; interpretare spontană, nepregătită a unei teme date sau libere; piesă muzicală improvizată. ♦ Discurs, versuri etc. improvizate. ♦ Lucru făcut la repezeală, la moment. [Gen. -iei, var. improvizațiune s.f. / cf. fr. improvisation, it. improvvisazione, rus. improvizațiia]. Vezi definitia »

PEDONOSOLOGÍE s.f. (Med.) Studiul bolilor caracteristice copilăriei. [Gen. -iei. / < fr. pédonosologie]. Vezi definitia »

CARPOLOGÍE s.f. Parte a botanicii care se ocupă cu studiul fructelor. [Gen. -iei. / < fr. carpologie, cf. gr. karpos – fruct, logos – studiu]. Vezi definitia »

SINCRONÍE s. f. Ansamblul fenomenelor lingvistice considerate într-o anumită perioadă a istoriei unei limbi. – Din fr. synchronie. Vezi definitia »