-ERÁST, -ERASTÍE elem. „iubire, dragoste”. (< fr. -eraste, -erastie, cf. gr. erastes, îndrăgostit) Vezi definitia »

GEOCHIMÍST, -Ă s. m. f. specialist în geochimie. (< fr. géochimiste) Vezi definitia »

MAȘINÍST, -Ă s.m. și f. (Poligr.) Conducător al unei mașini; mecanic. ♦ (Teatru) Cel care execută schimbarea decorurilor, aprinde și stinge luminile etc. [Var. machinist s.m.f. / cf. fr. machiniste, germ. Maschinist]. Vezi definitia »

CUPLETÍST, -Ă s.m. și f. Cântăreț sau recitator de cuplete; compozitor de cuplete. [< cuplet + -ist]. Vezi definitia »

AVANGARDÍST, -Ă, avangardiști, -ste, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Adept al avangardismului. 2. Care aparține avangardismului, privitor la avangardism. – Din fr. avant-gardiste. Vezi definitia »