Definita cuvantului culminațiune
CULMINAȚIÚNE s.f. v. culminație.
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu culminațiune
DEZUNIUNE, dezuniuni, s.f. 1. Dezicere, respingere (referitor la atitudinea unui exilat față de comunitatea sa națională). pref. dez- + uniune.
Atestat în Mihai Dinu Gheorghiu, „Intelectualii în cîmpul puterii”, Editura Polirom, 2007, p. 285. Vezi definitia »
GRATITÚDINE s.f. Recunoștință. [< lat. gratitudo, cf. fr. gratitude]. Vezi definitia »
*afectiune progresiva, care apare mai frecvent la adolescenti si
la adultii tineri; corneea se subtiaza si isi schimba forma; poate lua forma unui ochi Vezi definitia »
mortăciúne (mortăciúni), s. f. – Cadavru, leș. – Var. înv. mortăciună. Mr. murtuțină, megl. murtăciuni. Lat. mortĭcῑna (Pușcariu 1111; Candrea-Dens., 1177; REW 5694), cf. calabr. mortecinu, sp. mortecina, port. mortezinho. Cf. mort, moarte. Vezi definitia »
SOLICITÚDINE s.f. Atitudine plină de afecțiune, de bunăvoință și de grijă; atenție binevoitoare. [< fr. sollicitude, cf. lat. sollicitudo]. Vezi definitia »