MANÉVRĂ s.f. 1. Manevrare. 2. (Mil.; la pl.) Pregătire tactică a trupelor terestre sau a flotei în condiții asemănătoare cu cele de pe câmpul de luptă; (p. ext.) deplasare a unei armate sau a unei flote pe câmpul de luptă pentru a da inamicului o lovitură neașteptată. 3. Totalitatea operațiilor de compunere și de descompunere a trenurilor, de conducere a unei nave etc. ♦ (Mar.) Frânghie folosită la legarea și mânuirea pânzelor, la legarea catargelor etc. 4. (Fig.) Uneltire, intrigă, mașinație. [Cf. fr. manoeuvre, rus. manevr, germ. Manöver < lat. manus – mână, opera – lucru]. Vezi definitia »

moriceală, moriceli s. f. (intl.) dragoste, amor carnal; contact sexual. Vezi definitia »

DOCTORANTÚRĂ s.f. Doctorat. [Cf. rus. doktorantura]. Vezi definitia »

TROMBOPOIÉZĂ s.f. (Biol.) Proces de formare a trombocitelor. [Pron. -po-ie-. / < fr. thrombopoïèse]. Vezi definitia »

plópă, plópe, s.f. (reg.) fructul plopului. Vezi definitia »