ANTRENÁNT, -Ă adj. Care atrage, care stimulează (la ceva); atrăgător; distractiv. [Pl. -nți, -nte. / cf. fr. entraînant]. Vezi definitia »

OCUPÁNT, -Ă s.m. și f. Persoană, forță armată etc. care ocupă un oraș, o țară etc. ♦ (P. ext.) Cel care deține sau ia (temporar) în posesiune ceva. [Cf. fr. occupant]. Vezi definitia »

INSISTÉNT, -Ă, insistenți, -te, adj. (Adesea adverbial) Stăruitor, perseverent. – Din fr. insistant, it. insistente. Vezi definitia »

CROCÁNT, -Ă adj. (despre alimente) care face zgomot când este zdrobit în dinți. (< fr. croquant) Vezi definitia »

INTENDÉNT, -Ă, intendenți, -te, subst. 1. S. m. și f. (În unele țări) Persoană însărcinată cu îngrijirea sau administrarea unei instituții, a unei case etc. 2. S. m. (În trecut) Ofițer din serviciul intendenței. [Var.: intendánt s. m.] – Din fr. intendant, lat. intendens, -ntis. Vezi definitia »