ÎNVESMÂNTÁRE s. f. v. înveșmântare. Vezi definitia »

CLASICIZÁRE, clasicizări, s. f. Acțiunea de a (se) clasiciza. – V. clasiciza. Vezi definitia »

CEMENTARE (‹ fr.) s. f. 1. Tratament termochimic de saturație prin difuzie de carbon, crom, azot, aluminiu a stratului superficial al unui material metalic, pentru a-i mări duritatea și rezistența la uzură. 2. Operație a procesului hidrometalurgic de extragere din soluții a unor metale (cupru, zinc, aur, argint etc.) prin tratare cu metale mai electronegative. 3. (GEOL.) C. hidrotermală = umplere a crăpăturilor și a porilor din roci cu substanțe minerale variate depuse din soluții reziduale, alcaline, provenite din diferențierea magmelor. Rezultatul c.h. sînt filoanele și zăcămintele de impregnație produse prin mineralizația porilor din roci. Vezi definitia »

DEZONGULÁRE s. f. cădere a cutiei cornoase a copitei la animale. ◊ desprindere a unghiei de pe falangele animalelor sacrificate. (după fr. désongler) Vezi definitia »

trăsoáre s.f. (reg.) 1. tracțiune, tras. 2. teren măsurat cu funia. 3. direcția de orientare a unui teren. Vezi definitia »