AVÉN (‹ fr.) s. n. (GEOL., GEOGR.) Puț format în roci solubile (în special calcare), constituind o formă carstică de dizolvare. În partea inferioară poate comunica cu o grotă, cu galerii subterane, cu rîuri subterane etc.; favorizează evacuarea spre adînc a apelor de suprafață; pîlnie. Vezi definitia »

ZAHARIGÉN, -Ă adj. care se poate transforma în zahăr prin hidratare. (< fr. saccharigène) Vezi definitia »

stấnjen², stấnjeni, s.m. (înv.) piedică. Vezi definitia »

GRATÉN s.n. 1. Preparat culinar acoperit cu pesmet și copt în cuptor. 2. Vas de bucătărie din faianță rezistent la foc, în care se pregătesc preparatele care necesită o gratinare. [< fr. gratin]. Vezi definitia »

PLIOCÉN s.n. (Geol.) Epoca (seria) superioară a neogenului. // adj. Care aparține acestei epoci. [Pron. pli-o-. / < fr. pliocène, cf. gr. pleion – mai mare, kainos – recent]. Vezi definitia »