arcá vb. tr., refl. A (se) arcui. (< fr. arquer) Vezi definitia »

SUPRAÎNCĂRCÁ, supraîncárc, vb. I. Tranz. A încărca peste măsură; a împovăra pe cineva cu o muncă exagerată. [Pr.: -pra-în-] – Supra- + încărca (după fr. surcharger). Vezi definitia »

arcá (-ále), s. f. – Sprijin, reazem, protecție, ocrotire. Tc. arka (Șeineanu, III, 7; DAR). Înv. (sec. XVII). – Der. arcaliu, adj. (puternic, influent), din tc. arkali. Vezi definitia »

ATICA (ATTIKÍ), pen. în SE Greciei mijlocii, între. ins. Eubeea, G. Egina și Corint, despărțită de Pen. Pelopones prin istmul Corint, al cărei principal centru a fost, începînd din antic., orașul Atena. Vezi definitia »

DETOXIFICÁ vb. I. refl. (Biol.) A produce fenomenul de detoxificație. [Cf. fr. détoxifier]. Vezi definitia »