REPICÁJ s. n. 1. replantare a unor plante tinere din răsadnițe într-un loc mai larg; repicare. ◊ trecerea sau reînsămânțarea microorganismelor dintr-un vas de cultură într-altul. 2. înlocuire a pietrelor din pavaj. (< fr. repiquage) Vezi definitia »

FUZELÁJ, fuzelaje, s. n. Parte componentă a avionului sau a planorului, care face legătura între aripi și ampenaje și care poartă încărcătura, postul de pilotaj, comenzile etc. – Din fr. fuselage. Vezi definitia »

CENTILÁJ s. n. diviziune în centile. (< fr. centilage) Vezi definitia »

a lovi la abataj expr. (intl.) a înjunghia în burtă. Vezi definitia »

MUIÁJ s. n. 1. loc de ancorare al navelor. 2. manevra de aruncare a ancorei. (< fr. mouillage) Vezi definitia »