MÁRMURĂ s. f. 1. rocă metamorfică cu structură zaharoidă, masivă, care se poate tăia și lustrui ușor. 2. bucată de marmură (1) prelucrată (statuie, element de arhitectură etc.). (< lat. marmor) Vezi definitia »

ACVARÍSTICĂ s. f. Creșterea peștilor în acvariu. – Din germ. Aquaristik. Vezi definitia »

păstúră, păstúri, s.f. (reg.) 1. șervet, ștergar, merindare. 2. năframă, broboadă. 3. catrință, fotă dinapoi. Vezi definitia »

MICORÍZĂ s.f. (Biol.) Conviețuire stabilă între anumite ciuperci și rădăcinile plantelor superioare. [< fr. mycorhise, cf. gr. mykes – ciupercă, rhiza – rădăcină]. Vezi definitia »

CROCHÉTĂ, crochete, s. f. (Mai ales la pl.) Preparat culinar din aluat, griș, brânză, zarzavaturi etc. cu diferite ingrediente (chimion, cașcaval, mac etc.), în formă de bastonașe sau de turtițe prăjite în grăsime sau coapte. – Din fr. croquette. Vezi definitia »