SUCCEDÁ vb. I. intr. 1. a urma imediat, a veni după, a lua locul cuiva. 2. (jur.) a moșteni. II. refl. a veni, a urma unul după altul. (< fr. succéder, lat. succedere) Vezi definitia »

VAGABONDÁ vb. I. intr. A rătăci fără țintă ca (un) vagabond; a trăi ca (un) vagabond. [< fr. vagabonder]. Vezi definitia »

a i-o da expr. (obs. – d. bărbați) a avea contact sexual cu o femeie. Vezi definitia »

a-i da (cuiva) pilaf expr. (vulg. – d. bărbați) a avea contact sexual cu o femeie. Vezi definitia »

făidá, făidále, s.f. (reg., înv.) făptură; soi. Vezi definitia »