VARIAȚIÚNE s.f. v. variație. Vezi definitia »

ABȚÍNE, abțín, vb. III. Refl. A se stăpâni, a se reține (de la...). ♦ A nu se pronunța, a nu-și exprima părerea sau votul; a se ține deoparte de o activitate. – Fr. (s')abstenir (după ține). Vezi definitia »

FONAȚIÚNE s. f. ansamblul factorilor de producere a vocii. (< fr. phonation) Vezi definitia »

JURISDICȚIÚNE s.f. v. jurisdicție. Vezi definitia »

TRANSMISIÚNE s. f. 1. faptul de a transmite; transmitere. 2. comunicare între un post emițător și un post receptor de telegrafie, telefonic sau radiofonic; emisiune radiofonică. ◊ (mil.; pl.) trupe specializate în executarea și asigurarea legăturilor prin radio, telefon etc. 3. (jur.) trecere a unui lucru, a unui drept unei alte persoane. (< fr. transmission, lat. transmissio) Vezi definitia »