Definita cuvantului descuamare
DESCUAMÁRE s.f. Faptul de a se descuama; descuamație. ♦ Desprindere succesivă a stratelor superficiale ale unei roci sub acțiunea unor agenți geomorfologici; exfoliere. [Pron. -cua-. / < descuama].

Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu descuamare
VÂRẤRE, vârâri, s. f. Acțiunea de a (se) vârî și rezultatul ei. – V. vârî. Vezi definitia »
CONCREȚIONÁRE s. f. sintetizare. (< concreționa) Vezi definitia »
DESPERÁRE/DISPERÁRE s. f. faptul de a despera; deznădejde; desperație. ♦ cu ~ = în mod deznădăjduit; (fig.) din toate puterile; a împinge (pe cineva) la ~ = a face (pe cineva) să-și piardă nădejdea. (< despera) Vezi definitia »
podobíre, podobíri, s.f. (înv.) împodobire. Vezi definitia »
mắre interj. – Ei, pst, stai! – Var. (Mold.) mări. Mr. more, megl. mara, istr. murié. Ngr. μῶρε (Scriban), cf. alb. morë, bg., sb. more, ven. moré. Puțin probabilă der. din lat. mās „mascul” (Philippide, II, 722); și mai puțin încă din lat. amōrem (Șeineanu, Istoria filologiei, 345). Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z