tizotropíe (-zo-tro-) s. f., art. tizotropía, g.-d. tizotropíi, art. tizotropíei Vezi definitia »

PSIHOPATOLOGÍE s.f. Ramură a medicinei care studiază tulburările activității psihice. [Gen. -iei. / < fr. psychopathologie, cf. gr. psyche – suflet, pathos – boală, logos – știință]. Vezi definitia »

TICHÍE, tichii, s. f. Obiect de îmbrăcăminte din stofă sau din pânză, de forma unei calote sferice, care acoperă numai creștetul capului. ◊ Expr. Ce-i lipsește chelului? Tichie de mărgăritar, se spune, ironic, despre cel care, lipsit de lucruri de primă necesitate, dorește să aibă altele, mai puțin utile sau inutile. ♦ Bonetă, scufiță. ♦ (Pop.) Membrană care învelește capul unor copii nou-născuți; căiță. ◊ Expr. (În superstiții) A se naște cu tichia în (sau pe) cap = a fi norocos. [Var.: (reg.) chitíe s. f.] – Din tc. takke. Vezi definitia »

IMAGERÍE s. f. ansamblu de imagini reprezentând fapte, personaje etc. având aceeași origine sau sursă. (< fr. imagerie) Vezi definitia »

FREATOBIOLOGÍE s.f. Știință care studiază organismele din apele freatice. [Pron. fre-a-to-bi-o-, gen. -iei. / cf. it. freatologie]. Vezi definitia »