Definita cuvantului devianță
DEVIÁNȚĂ s.f. (Psih.) Tip de conduită care se abate de la regulile admise de societate. [< fr. déviance].

Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu devianță
geántă (génți), s. f. – Partea exterioară a unei roți de autovehicul. – Var. jantă. Fr. jante, cu influența cuvîntului anterior. Termen automobilistic, se folosește și în expresia a fi pe geantă (Arg., a fi lider). Cf. Graur, BL, V, 61. Vezi definitia »
ciosvấrtă, ciosvấrte, s.f. 1. (înv.) a patra parte dintr-un întreg; sfert, firtă. 2. (reg.) sfert, pătrar dintr-un animal tăiat, ciric, coapsă, arm, but. 3. (reg.) lemn crăpat în patru, draniță. 4. (reg.) grămadă de crengi de vânzare; cirtă. Vezi definitia »
DIJMUIÁLĂ, dijmuieli, s. f. (Rar) Dijmuire. [Pr.: -mu-ia-] – Dijmui + suf. -eală. Vezi definitia »
URDEÁLĂ s. f. (Reg.) Acțiunea de a urdi. Vezi definitia »
HUNEDOREÁNCĂ, hunedorence, s. f. Femeie născută și crescută în municipiul sau județul Hunedoara. ♦ Locuitoare din municipiul sau județul Hunedoara. – Hunedorean + suf. -că. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z