DĂNUÍRE s. f. (Înv.) Faptul de a dănui; dăruire, donare. Vezi definitia »

GLOBÍRE, globiri, s. f. Acțiunea de a globi și rezultatul ei. – V. globi. Vezi definitia »

pizmăluíre, pizmăluíri, s.f. (înv.) ură, dușmănie; invidie. Vezi definitia »

STRĂLUCÍRE, (rar) străluciri, s. f. 1. Acțiunea de a străluci și rezultatul ei; intensitatea unei lumini vii. ♦ Lumină vie reflectată; scânteiere, sclipire; spec. iluminare produsă de un astru. ♦ (Fiz.) Mărime care caracterizează un izvor de lumină, egală cu raportul dintre intensitatea luminoasă a izvorului și proiecția ariei sale pe direcția de observație. 2. Fig. Fast, splendoare, frumusețe. ♦ Mărire, glorie. – V. străluci. Vezi definitia »

COMÂNDÁRE, comândări, s. f. (Înv.) Praznic, ospăț la înmormântare, pomană. [Var.: comăndáre s. f.] – V. comânda. Vezi definitia »