țoáită, țoáite, s.f. (reg.) 1. proptea la gard. 2. nuia cu care se îndeamnă vitele la mers. Vezi definitia »

VÉNĂ s.f. 1. Vas prin care sângele se întoarce spre inimă; vână. 2. (Fig.; liv.) Noroc; conjunctură favorabilă (la un joc de noroc); putere, forță spirituală. // (În forma ven-, veni-, veno-) Element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) sistemul venos”, „vână”, „venos”. [< fr. veine, lat., it. vena]. Vezi definitia »

SUDUITÚRĂ, suduituri, s. f. (Pop.) Înjurătură, ocară. [Pr.: -du-i-] – Sudui + suf. -tură. Vezi definitia »

CRIPTOGRÁMĂ s.f. Document, text scris cu caractere secrete. ♦ Joc distractiv constând în a împărți cuvintele unei fraze într-un număr exact de fragmente, care se înscriu într-o formă geometrică regulată, urmând ca cel care-l dezleagă să afle locul unde începe succesiunea acestor fragmente și modul în care se succedă. [< fr. cryptogramme, cf. gr. kryptos – ascuns, gramma – scriere]. Vezi definitia »

BÉHLIȚĂ, behlițe, s. f. Nume dat mai multor specii de pești mici. – Comp. rus. bieglyi „repede”. Vezi definitia »