CATARÁMĂ, catarame, s. f. Piesă din metal, os, material plastic etc., cu care se încheie o cingătoare, o curea etc. sau care este folosită ca obiect decorativ la confecții. ◊ Loc. adj. și adv. (Fam.) La cataramă = zdravăn, strașnic. ◊ Expr. Prieteni la cataramă = prieteni foarte buni. – Et. nec. Vezi definitia »

ABATÍZĂ s.f. Obstacol făcut de copaci tăiați și culcați cu vârful spre inamic. [< fr. abbatis]. Vezi definitia »

TOCÁTĂ s.f. Compoziție muzicală scrisă pentru instrumente cu claviatură, în ritm vioi și alcătuită dintr-o singură parte. [< it. toccata < toccare – a atinge]. Vezi definitia »

VERGELÚȘĂ, vergelușe, s. f. Diminutiv al lui vergea; vergeluță. – Vergea + suf. -ușă. Vezi definitia »

șpițuiálă s.f. (reg.; în loc. vb.) a da în șpițuială = a triora (grâul). Vezi definitia »