RUBEFÁCȚIE s. f. 1. înroșire a pielii, produsă de o substanță rubefiantă. 2. colorație roșie a solurilor, cu o desicație intensă. (< fr. rubéfication) Vezi definitia »

AZOTURÍE s. f. eliminare anormală de substanțe azotate (uree, acid uric) prin urină. (< fr. azoturie) Vezi definitia »

ORTOPEDÍE s. f. ramură a chirurgiei care studiază tratamentul bolilor și deformațiilor sistemului osos. (< fr. orthopédie, germ. Orthopëdie) Vezi definitia »

BLĂNĂRÍE¹, blănării, s. f. 1. Meseria blănarului. 2. Atelier în care se confecționează îmbrăcăminte din blană; magazin de vânzare a blănurilor. – Blănar + suf. -ie. Vezi definitia »

ZOOLOGÍE s. f. Știință care se ocupă cu studiul animalelor, cercetând structura, dezvoltarea, modul de viață și relațiile lor cu mediul, precum și cu răspândirea, filogenia și clasificarea lor teoretică și practică. – Din fr. zoologie. Vezi definitia »