CORONAMÉNT s.n. 1. Ornament care încunună un edificiu, o poartă etc. 2. Partea superioară a unui chei, a unui dig, a unui zid de sprijin etc., alcătuită de obicei din piatră cu forme geometrice regulate. 3. Totalitatea coroanelor arborilor care iau parte la alcătuirea unei păduri. [Pl. -te, -turi. / cf. fr. couronnement]. Vezi definitia »

GHIVÉNT s. n. filet (1). (< germ. Gewinde) Vezi definitia »

MIOFILAMÉNT s. n. filament al miofibrilelor cu rol în contracția mușchilor. (< fr. myofilament) Vezi definitia »

cuvant format din ccvcccvc Vezi definitia »

PRECIPITÁNT s. m. produs chimic care provoacă precipitarea substanțelor dintr-o soluție. (< fr. précipitant) Vezi definitia »