Definita cuvantului difracție
DIFRÁCȚIE s.f. Deviere a unei raze luminoase, a unei unde sonore etc. care străbate un orificiu îngust sau întâlnește muchia unui corp opac. [Gen. -iei, var. difracțiune s.f. / cf. fr. diffraction].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu difracție
utrénie (-ii), s. f. – Slujbă de dimineață. – Var. utrene, utrăne, utrine, utîrne, otîrnie. Sl. utrinja (Miklosich, Slaw. Elem., 50; Cihac, II, 441). Vezi definitia »
acuplatie este pozitia luata de mascul si femela pentru asigurarea trecerii spermatozoizilor in caile genitale ale femelei Vezi definitia »
ASISTOLÍE s.f. Slăbire a contracțiilor inimii, mai ales în ultima fază a bolilor cardiace. [Gen. -iei. / < fr. asystolie, cf. gr. a – fără, systole – contracție]. Vezi definitia »
GENUFLEXÍE s.f. v. genuflexiune. Vezi definitia »
EXPLORÁȚIE s. f. explorare. (< fr. exploration, lat. exploratio) Vezi definitia »