gras (grásă), adj. – 1. Care are sub piele un strat gros de grăsime. – 2. Unsuros. – 3. Cărnos, zemos (despre fructe și plante). – 4. Fertil, roditor (despre pămînt). – 5. (S. m., înv.) Grăsime. – Mr., megl. gras, istr. gros. Lat. grassus (Diez, I, 251; Pușcariu 726; Candrea-Dens., 749; Densusianu, Hlr., 111; REW 2299; DAR; Rosetti, I, 73), cf. it. grasso, prov., fr. gras, sp. graso, port. graxo. – Der. grasă, s. f. (varietate de struguri); grăscean, adj. (gras, dolofan, rotofei); grăsime, s. f. (înv., îngrășămînt; untură), cu suf. -ime; grăsun, s. m. (purcel de lapte), cu suf. -un (după Candrea-Dens., 750 și DAR, din. lat. pop. *grassonem); îngrășa, vb. (a deveni gras; a pune îngrășămînt, bălegar), care, după Pușcariu 856; Candrea-Dens., 751 și DAR, ar proveni din lat. *ingrassiāre, cf. mr. ngrașu, dar care pare mai curînd un der. intern; îngrășetor, adj. (care îngrașă); îngreșămînt, s. n. (îngrășămînt). Vezi definitia »

IMPÁS s.n. 1. Situație încurcată, fără o soluționare convenabilă. 2. (Rar) Fundătură, ulicioară fără ieșire. [< fr. impasse]. Vezi definitia »

bas (-și), s. m. – Cîntăreț a cărui voce se plasează în registrul cel mai de jos. Fr. basse, din it. basso. – Der. contrabas, s. m., din it. contrabasso. Vezi definitia »

GALIMÁTIAS s.n. Vorbire sau scriere confuză, greoaie. [Pron. -ti-as, var. galimatie, galimație, s.f.. / < fr. galimatias]. Vezi definitia »

CHANDIDAS [tʃándidas] (sec. 14-15), poet liric indian, de limbă bengali. Adept al unei secte mistico-erotice, a cîntat dragostea tînărului zeu Krishna pentru păstorița Râdhâ. Vezi definitia »