MONTÉZĂ s. f. montoare (2). (< fr. monteuse) Vezi definitia »

GHIJOÁGĂ, ghijoage, s. f. (Reg.) Cal bătrân și slab; mârțoagă. – Probabil contaminare între ghiuj și mârțoagă. Vezi definitia »

ROÁDĂ s. f. v. rod. Vezi definitia »

SECHÉLĂ, sechele, s. f. (Mai ales la pl.) Urmă, consecință, tulburare funcțională sau organică durabilă rezultată după o boală, după o intervenție chirurgicală etc. – Din fr. séquelle. Vezi definitia »

SECĂRÍCĂ s. f. 1. Rachiu preparat din secară. 2. (Bot.; reg.) Chimen – Secară + suf. -ică. Vezi definitia »