Definita cuvantului discernământ
DISCERNĂMẤNT s.n. Facultatea de a judeca, de a raționa, de a discerne, de a gândi; judecată, rațiune. [Pl. -turi, -minte. / cf. fr. discernement, it. discernimento].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu discernământ
MICROPRÍNT s. n. foaie rectangulară opacă conținând microimagini de documente dispuse în șiruri, obținute printr-un proces de tipărire. (< micro1- + /rota/print) Vezi definitia »
PARODÓNT s. n. parodonțiu. (< fr. parodonte) Vezi definitia »
OMNIPOTÉNT, -Ă adj. atotputernic, cu autoritate absolută. (< fr. omnipotent, lat. omnipotente, lat. omnipotens) Vezi definitia »
INSURGÉNT, -Ă s. m. f. participant la o insurecție. (< lat. insurgens, germ. Insurgent) Vezi definitia »
PORTÁNT, -Ă, portanți, -te, adj. (Tehn.) Care susține ceva, care poartă ceva. ◊ Forță portantă = portanță. – Din fr. portant. Vezi definitia »