COMBURÁNT, -Ă, comburanți, -te, adj., s. m. 1. Adj. Care produce combustie, care întreține arderea. 2. S. m. Substanță care întreține arderea carburantului (în motorul-rachetă). – Din fr. comburant. Vezi definitia »

IMPREGNÁNT, -Ă adj., s. n. (produs) care impregnează. (< impregna + -ant) Vezi definitia »

AMFIBIÓNT s. n. organism cu viață terestră și acvatică. (< germ. Amphibiont) Vezi definitia »

COMANDAMÉNT s. n. 1. organ de comandă (într-o mare unitate militară etc.). 2. (fig.) sentință, precept, normă, regulă. 3. (jur.) act prin care creditorul, prin mijlocirea unui agent judecătoresc, începe executarea imobiliară, somând pe debitor să plătească datoria. ( Vezi definitia »

EVOLVÉNT, -Ă I. adj. (bot.) care se deschide prin răsucire. II. s. f. (mat.) curbă care admite ca loc geometric al centrelor de curbură o curbă dată; curbă desfășurătoare. (< lat. evolvens, fr., engl. evolcente, /II/ germ. Evolvente) Vezi definitia »